STATEMENT

Blogul acesta nu este impotriva soacrelor, asa cum multi s-au grabit sa spuna. Si eu sunt femeie si voi fi candva soacra. Am creeat acest blog pentru ca eu, in primul rand, sa nu uit si sa cad in pacatul "soacra, soacra, poama acra". 

Imi doresc sa fie un ghid pentru toate femeile, fie ele soacre sau nu, la inceput de drum sau spre sfarsitul lui. Ma gandesc la faptul ca odata scrise, intamplarile capata greutate si vor face ca ura femeilor fata de femei sa scada. Imi imaginez ca faptele descrise de mine vor da de gandit atat parintilor cat si copiilor si ii va face sa constientizeze mai intens relatiile de familie. Spun asta pentru ca vad tot mai multi tineri jucandu-se "de-a mama si de-a tata" iar cand ceva nu merge bine, renunta la a mai avea o relatie umana si normala, intra intr-un fel de razboi in care partenerii se transforma in combatanti iar familia este teatrul de razboi. Din cate am observat, totdeauna cel cu orgoliul mai mare va face ravagii in propria familie. Si tot din observatiile mele, acest razboi nu are castigator. 

Pentru multi din copii (si fete, si baieti) crescuti de mame care nu-i pregatesc pentru viata, lumea devine un loc de rafuieli. Lor le apartine primul loc intotdeauna. Trebuie sa fie mereu castigatori si faptul ca ranesc chiar persoanele iubite, propria familie, nu conteaza. Mai mult, nici macar nu realizeaza gravitatea actiunilor lor. Sunt oameni pe care viata ii ia prin surprindere. Si atunci intra intr-un blocaj din care nu pot iesi. Raman la o varsta si o imaturitate emotionala surprinzatoare pentru cei din jur. Nu sunt pregatiti sa investeasca intr-o relatie de durata, indiferent cu cine ar relationa.

O femeie e un mic Dumnezeu pentru ca doar femeia poate da viata. Dar acest rol poate face ca o femeie sa devina un adevarat diavol atunci cand lucrurile nu se intampla asa cum doreste ea. In opinia mea, pentru constiinta unei femei, aceasta putere e cea mai de temut virtute.