vineri, 29 noiembrie 2013

Fluturi in stomac


Noaptea de Sfantul Andrei a ramas o noapte magica pentru mine. Cand eram mici, strabunica-mea ne spunea povesti cu fantome si iubiri neintelese. In noaptea de Sfantul Andrei aveam parte de o magie speciala, de povesti si ciocolata cu lapte. Atunci incepeau sarbatorile de iarna.

Povestea de astazi are ca personaje principale doi tineri. Un Andrei si o Ioana, doi tineri frumosi, a caror poveste de iubire a inceput devreme, ca in Romeo si Julieta. Si care urmeaza aproape acelasi scenariu tragic. 

Andrei si Ioana s-au intalnit intr-o clasa de liceu: Ioana, un copil blond cu ochi mari si verzi, fusese transferata dintr-o alta localitate. Andrei, rebelul clasei, ocupa singur ultima banca de la geam. Nimeni nu reusise performanta de a ramane langa el prea mult timp. Cum era singurul loc liber, Ioana a trebuit sa se aseze langa el si sa ii suporte cu stoicism toate prostiile pe care i le spunea si mai ales, pe care le facea, ca sa o convinga sa plece din banca. A incercat chiar sa ii ridice fusta, intr-o gluma de prost gust. Fata chinuita a Ioanei incercand sa il opreasca si piciorul invinetit parca il transformasera in stana de piatra. A realizat ca ceva nu era tocmai bine.
Si pana la urma a aflat: parintii Ioanei se despartisera iar fata si mama ei s-au intors la bunici. Foarte severi, acestia le terorizau pe cele doua femei: pentru ca mama Ioanei nu ascultase si se casatorise cu un barbat pe care acestia nu il acceptasera, viata celor doua era un calvar. Toata ura pe care o aveau impotriva acelui barbat se rasfrangeau acum asupra Ioanei, vinovatul principal de nefericirea mamei sale. Atunci cand mama sa era la serviciu, Ioana se transforma in sclava propriilor bunici si era pedepsita din orice.
Andrei, rebelul fara cauza, simte ca trebuie sa reactioneze cumva la nedreptatea pe care o suferea Ioana. Dar fata este foarte retrasa si timida. Inchisa in sinea ei, Ioana evita contactul cu restul colegilor. Doar cu Andrei mai schimba cateva vorbe, la scoala. Fiind o eleva de nota 10, premianta si olimpica, Ioana incepe sa il ajute pe Andrei cu raspunsurile la teste, cu cateva exercitii la matematica dar si cu pronuntia unor cuvinte la cursurile de limbi straine. Chiar si la sala de sport, unde Andrei era asistent, Ioana il ajuta la diverse probleme contabile.
Pana la dragoste a fost doar un pas. Pana la casatorie, un alt pas: asteptau sa termine liceul si isi doreau mult sa plece la facultate. Din pacate, Ioana nu reuseste sa intre la facultatea pe care si-o dorise si bunicii hotarasc sa ramana acasa un an, timp in care sa munceasca si sa invete pentru o alta admitere. Andrei renunta la studii, presimtind ca suferintele Ioanei si teroarea permanenta in care traia acasa ii vor afecta studiul si pregatirea pentru facultate si doreste ca Ioana sa locuiasca cu el. Parintii lui Andrei, oameni bogati si cu o pozitie buna in societate armeaza un scandal imens. Cand Andrei le spune ca in viitorul apropiat isi doreste sa o ceara in casatorie pe Ioana, vorbele grele incep sa curga.
Ioana si Andrei se iubeau prea mult si erau prea tineri ca sa poata face fata celor doua familii. Parintii lui Andrei ajung la bunicii Ioanei si un scandal monstru trezeste intregul cartier iar bunicii o alunga pe Ioana zvarlind dupa ea cu ce le cadea in mana. Andrei, aflat in preajma printr-o intamplare fericita, o ia si o pornesc amandoi spre parcul din apropiere. 

E vara si e cald. Adierile usoare de vant si briza subtire a fantanilor arteziene le calmeaza sufletele. Protejata de Andrei, Ioana simte ca are fluturi in stomac. Ca o palpaire de aripi, iubirea lui Andrei o face sa uite pentru cateva clipe de necazuri. Simt ca nu pot trai unul fara celalalt. Acasa nu se pot intoarce. Lui Andrei, parintii ii spusesera ca pentru ei este ca si mort. La bunicii Ioanei nu se puteau intoarce: chiar daca i-ar fi primit, Andrei nu ar fi suportat umilintele si teroarea.
- Ioana? Noi nu avem un viitor. Suntem orfani si abandonati. Nimeni nu ne doreste suntem niste morti vii…
- Andrei, eu inteleg deja ca viata asta… nu e pentru noi… Parca am trai in "Romeo si Julieta".
- Vrei sa murim impreuna? Sa ii facem sa regrete?
- Oriunde cu tine, Andrei!


Ultima noapte decid sa o petreaca pe acoperisul celei mai inalte cladiri din oras, aproape de cer si stele. Ioanei, fluturii din stomac nu-i dadeau pace: simtise asta la inceput, cand Andrei o sarutase pentru prima oara si cateva luni mai tarziu, in prima lor noapte de dragoste. Stia ca il iubeste pana la cer si inapoi. Stia ca si el o iubeste dar nu aveau alternative: fara o casa in care sa stea, fara ajutor de la parinti... Prieteni care sa le vina in ajutor nu prea aveau. La miezul noptii decid ca este momentul pasului final: voiau sa pluteasca in gol, spre infinit, impreuna. Sarutarile lui Andrei nu o linistesc iar fluturii din stomac dau nebuni din aripi.
Un pas, inca un pas… si inca unul. Asa emotii parca nu o cuprinsesera niciodata…
- Andrei! Stop! Intr-o strafulgerare, Ioana se retrase de pe margine. In sfarsit, realizase de ce fluturii bateau din aripi in nestire.
- Andrei, trebuie sa ne oprim. Nu putem deveni criminali!
- Ioana, vorbesti fara noima! Ce spui acolo?
- Cred ca vei fi tata, Andrei!

Tanarul ramasese mut de uimire si inca se temea ca Ioana innebunise. Fugira intr-un suflet la o farmacie. Intrara in prima cafenea si, cu ultimii bani pe care ii aveau, isi comandara ceva de mancare. Voiau sa aiba timp destul pentru ca Ioana sa isi faca testul de sarcina.
- Pozitiv.
Pentru prima data in viata, Andrei simtea ca se poate lua la tranta cu lumea intreaga. Nu ii mai pasa de nimeni, cu exceptia Ioanei si a pruncului sau. Au hoinarit toata noaptea pe strazi si au hotarat sa mearga la singura persoana care ii sustinuse: seful lui Andrei, la sala de sport. Voia sa ceara in avans cateva salarii pentru a inchiria o locuinta, iar restituirea lor sa se faca gradual, pe parcursul anului. 
Uimit de planurile pe care doi tineri de 18 ani le pusesera pe hartie, de fermitatea deciziilor luate si hotararea lor de a avea o familie, acesta a fost de acord sa le imprumute banii. Dar erau pentru ei si pentru copil, deoarece locuinta aveau deja: patronul salii locuia singur intr-o casa la marginea orasului. Ramasese singur dupa moartea prematura a sotiei iar copii nu avusesera.